Aaaaa nu stiu; presupun ca daca un tanar si un om matur (elegant, nu?) incep „sa se invecineze”, este clar ca ambii ies din tiparele sociale, din prescriptiile de rol (tineri cu capetele in colturi, maturii garboviti si obositi), si atunci de la bun inceput au destule grade de libertate. Limite are oricine. Iar nepotrivireala din punct de vedere al activitatilor… cine se potriveste perfect la asta? E o problema doar daca activitatea aia e elementul central in existenta celuilalt, ca-n rest..
De fapt nu stiu ce voiam sa zic. 😀 Cred ca aspectul asta poate fi privit din perspectiva unui simplu observator (ce crezi tu, ce simti tu cand vezi pe cineva de 40 ani si pe cineva de 20+ intr-o discoteca, etc.), sau din perspectiva unuia dintre „implicati” (cum ar fi ca, tinand cont de varsta pe care o ai, sa iesi… bla bla). S-ar putea ca rezultatele sa fie diferite.